Ratiune îmbracata în falduri de cenusa. Credinta uitata într-un pocal murdar. Sange sorbit în cinstea ideii de a crede.
Aer-goluri patrate dupa matrita sufocarii. Foc-eviscerare fierbinte sub lumina. Suflet – gol de credinta si amenintat ca va arde în nefericitele dedublari. Apa dizolva speranta purificarii si umple cu mal golul patrat al credintei. Sufletul ploua.
Imi caut tinicheaua in burtile condamnatilor la necredinta. Pune-te de ma iubeste, s-o gasesc mai degraba. De fapt, nu cred ca e posibil sa fiu iubit de cineva, nici chiar de-o aripa de gargarita salvata de la ploaie. Am sa ma uit in burta mea.
Te surprinde sa simti adierdea vantului bagandu-ti-se pe sub unghii, facanduti-le verzi? Le vezi cuprinse de greata gandului ca sunt legate fiecare de cate altele patru, toate ale TALE, prin simpla proximitate? Smulege-le si da-le vantului sa le lipeasca pe degetele unui ucigas mai priceput.
Mi-e frica. De ce nu ma auzi, nu ma vezi? Mi-e fricaaaaa! Mai bine ma invelesc cu solzi si respir apa. Asa imi asum linistea convietuirii cu mine, in absenta ecoului.
Nu pot sa ma razbun. Tu nu ai unghii asa cum am avut eu. Si chiar de ti le-as da, nu vei putea sa iesi din toti cei 19 cati se afla in mine.
Si totusi, daca...?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu